Harta MagicăÎncepe gratuit

Evaluarea Națională, clasa a 8-a: limba și literatura română — test model

Un test în formatul oficial din 2026, cu 18 cerințe și barem, de 120 de minute. Textele și cerințele sunt scrise de noi; structura, tipurile de cerințe și punctajul sunt cele din modelul Ministerului. Se acordă 10 puncte din oficiu, ca la examen.

Originalul: Modelul oficial 2026, publicat de Ministerul Educației.

Ce e diferit online
  • Unde foaia cere să încercuiești o literă sau să notezi „X” în tabel, aici alegi varianta din listă.
  • La exercițiul B.5, valoarea morfologică se alege dintr-o listă, în loc să fie scrisă.
  • Cerințele cu răspuns redactat le scrii pe foaie sau în casetă; la final primești baremul și îți dai singur punctele.

Textul 1

Text scris pentru acest model

Bunicul Toma mă trezea întotdeauna înainte de răsărit. În dimineața aceea de octombrie, lacul dormea încă sub o pătură de ceață, iar sălciile de pe mal își lăsau crengile până în apă, ca niște fete care își spală părul. — Hai, Radule, barca nu se repară singură! mi-a spus bunicul, punându-mi în brațe o cutie grea, plină cu scânduri, cuie și un borcan cu smoală. Barca noastră, Măriuca, avea treizeci de ani, de două ori vârsta mea. Bunicul o construise singur, în vara în care se născuse mama, și vorbea despre ea ca despre un om din familie. Când o scoteam la mal, bătea ușor cu palma în lemnul crăpat și îi spunea: „Rabdă, fată bătrână, acum te facem frumoasă.” Eu nu aveam răbdare. — O să pescuim după? am întrebat. — O să pescuim când o să plutească, a zis bunicul. Am bătut un cui strâmb, apoi încă unul, și am fixat o scândură care nu se potrivea deloc. Bunicul s-a uitat lung la treaba mea, fără să se încrunte. A scos cuiele unul câte unul, cu cleștele, și a așezat scândura la loc, potrivind-o de trei ori înainte s-o bată. — Lemnul ține minte tot, a zis el. Dacă îl grăbești, se răzbună la primul val. Am lucrat până la prânz fără să mai vorbim. Soarele a risipit ceața, iar lacul s-a făcut albastru și lucios, ca o oglindă proaspăt ștearsă. Pe la amiază, bunicul și-a șters mâinile de pantaloni și mi-a întins ciocanul. — Ultima scândură e a ta. Ia-ți timp. Am măsurat-o de două ori. Am potrivit-o de trei ori, ca el. Când am bătut ultimul cui, bunicul a pus palma pe lemn și a zâmbit pe sub mustață. Seara am scos-o pe Măriuca pe apă. Nu a intrat nicio picătură. Bunicul a vâslit în tăcere, iar eu am înțeles, fără să-mi spună nimeni, că în ziua aceea nu reparasem doar o barcă.

Textul 2 — Cum se îngrijește o barcă de lemn

Text scris pentru acest model

Bărcile de lemn sunt mai vechi decât orice altă ambarcațiune. În Delta Dunării, pescarii folosesc și astăzi lotca, o barcă îngustă, cu fundul plat, potrivită pentru apele puțin adânci și pentru canalele înguste. Lemnul are un avantaj pe care metalul nu-l are: atunci când stă în apă, se umflă puțin, iar rosturile dintre scânduri se închid singure. De aceea, o barcă de lemn scoasă din apă la sfârșitul verii poate avea crăpături care dispar după câteva zile petrecute din nou pe lac. Totuși, lemnul trebuie îngrijit. Toamna, bărcile se scot la mal, se curăță de alge și se lasă să se usuce. Rosturile prea largi se astupă cu câlți — fire de cânepă răsucite — peste care se toarnă smoală fierbinte. Operația aceasta se numește calfătuire. Apoi barca se vopsește, pentru ca apa să nu pătrundă în lemn. Meșterii spun că cea mai mare greșeală este graba. Un cui bătut strâmb poate crăpa scândura, iar o scândură prost potrivită lasă apa să intre la primul val mai puternic. O barcă bine îngrijită poate pluti zeci de ani, iar în multe familii de pescari ea trece de la o generație la alta.
Ca la examen: 120 de minute.

  1. A.1 (1) · 1 punct

    Completează, cu informații din textul 1: Barca bunicului se numea ____.

  2. A.1 (2) · 1 punct

    Completează, cu informații din textul 1: Bunicul construise barca în vara în care se născuse ____.

  3. A.2 · 2 puncte

    Valorificând informațiile din textul 1: bunicul scoate cuiele bătute de Radu deoarece

  4. A.3 · 2 puncte

    Valorificând informațiile din textul 2: lotca este o barcă

  5. A.4 · 2 puncte

    Valorificând informațiile din textul 2: calfătuirea înseamnă

  6. A.5 (1) · 1 punct

    Textul 1: „Radu și bunicul lucrează la barcă până seara.”

  7. A.5 (2) · 1 punct

    Textul 1: „Bunicul se încruntă când vede greșeala lui Radu.”

  8. A.5 (3) · 1 punct

    Textul 1: „Barca are de două ori vârsta lui Radu.”

  9. A.5 (4) · 1 punct

    Textul 2: „Lemnul se umflă puțin atunci când stă în apă.”

  10. A.5 (5) · 1 punct

    Textul 2: „Bărcile de lemn se scot la mal primăvara.”

  11. A.5 (6) · 1 punct

    Textul 2: „Meșterii consideră că graba este cea mai mare greșeală.”

  12. A.6 · 6 puncte

    Transcrie, din secvențele următoare, două figuri de stil diferite, pe care le vei preciza: „lacul dormea încă sub o pătură de ceață, iar sălciile de pe mal își lăsau crengile până în apă, ca niște fete care își spală părul” și „lacul s-a făcut albastru și lucios, ca o oglindă proaspăt ștearsă”.

  13. A.7 · 6 puncte

    Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

  14. A.8 · 6 puncte

    Crezi că un meșteșug se poate învăța doar privindu-l pe altul cum lucrează? Motivează-ți răspunsul, în 50–100 de cuvinte, valorificând textul 1.

  15. A.9 · 6 puncte

    Asociază textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50–100 de cuvinte, o valoare comună (de exemplu: răbdarea, munca, respectul față de cei în vârstă), prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

  16. B.1 · 2 puncte

    Conțin diftong ambele cuvinte din seria:

  17. B.2 · 2 puncte

    Seria care cuprinde doar cuvinte derivate este:

  18. B.3 · 2 puncte

    Secvența „a zâmbit pe sub mustață” exprimă:

  19. B.4 · 2 puncte

    Seria în care cuvintele din ghilimele sunt omonime este:

  20. B.5 (1) · 2 puncte

    Valoarea morfologică a cuvântului „o” în: „Bunicul o construise singur”.

  21. B.5 (2) · 2 puncte

    Valoarea morfologică a cuvântului „o” în: „punându-mi în brațe o cutie grea”.

  22. B.5 (3) · 2 puncte

    Valoarea morfologică a cuvântului „o” în: „— O să pescuim după?”.

  23. B.6 · 6 puncte

    Alcătuiește un enunț exclamativ, în care substantivul „barcă” să fie complement direct (1), și un enunț interogativ, în care să existe un pronume personal în cazul dativ (2).

  24. B.7 · 6 puncte

    Transcrie trei propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: „Când am bătut ultimul cui, bunicul a înțeles că învățasem lecția pe care mi-o predase toată ziua.”

  25. B.8 · 6 puncte

    Completează spațiile libere cu forma corectă a cuvintelor din paranteză: — Radule, ____ (a fi, imperativ, forma negativă, persoana a II-a, singular) grăbit! Să ____ (a ști, conjunctiv prezent, persoana a II-a, singular) că ____ (barcă, dativ, singular, articulat hotărât) noastre îi trebuie răbdare. Meșterii ____ (răbdător, superlativ relativ de superioritate) din sat, ei ____ (adjectiv pronominal de întărire), spun că ____ (adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere, dativ, feminin, singular) scânduri i se potrivește un singur loc.

  26. II · 20 de puncte

    Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe bunicul Toma, personajul din textul 1. În scrierea compunerii, vei avea în vedere: − notarea a două date de identificare a personajului (statut, ocupație, relații etc.); − prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului; − precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin care se evidențiază trăsăturile prezentate; − corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului. Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto.

Și pentru clasa a 8-a: matematică.