Fișe de lucru: Comunicare orală

1. Radu este, față de Ana, în: Discuție la ora de dirigenție. ANA: Eu cred că uniforma școlară e o idee bună, pentru că șterge diferențele dintre elevi, iar dimineața nu mai pierzi timp alegând haine. RADU: Sunt de acord că dimineața e mai simplu, dar nu cred că uniforma șterge diferențele; ele se văd oricum în telefoane și în ghiozdane. Eu aș vrea măcar să alegem noi culoarea. ANA: Asta nu m-ar deranja deloc, dacă toți poartă același model.

• a)acord total
• b)dezacord total
• c)indiferență
• d)acord parțial

2. Enunțul (4) din intervenția de mai jos reprezintă: Intervenția Ilincăi la consiliul elevilor: „(1) Cred că biblioteca ar trebui deschisă și sâmbăta. (2) În primul rând, mulți elevi n-au acasă un loc liniștit de învățat. (3) În al doilea rând, cărțile împrumutate vineri se întorc abia luni, deci stau două zile nefolosite. (4) De exemplu, luna trecută am așteptat o săptămână după un atlas. (5) Așadar, o zi în plus ar ajuta pe toată lumea.”

• a)un exemplu
• b)teza
• c)un argument
• d)concluzia

3. Fragmentul 2 din textul de mai jos este un apel la: Trei vorbitori au susținut, pe rând, introducerea unei gustări gratuite în școli. Fragmentul 1: „Ca medic școlar de douăzeci de ani, vă spun: micul dejun contează.” Fragmentul 2: „Datele ministerului arată că elevii care mănâncă dimineața obțin note cu 12% mai mari.” Fragmentul 3: „Gândiți-vă la copilul care stă cu burta goală în banca a treia și nu mai aude nimic din lecție.”

• a)patos
• b)etos
• c)memorie
• d)rațiune

4. Răspunsul (B) al Mariei este: Situație: un coleg îi cere Mariei, a treia oară în săptămâna asta, tema la matematică. Maria trebuie să aleagă între trei răspunsuri. (A) „Poftim, ia-o, nu contează.” (B) „Ești un profitor, nu-ți mai dau nimic niciodată!” (C) „Înțeleg că ai rămas în urmă, dar nu vreau să-ți mai dau tema; pot să-ți explic exercițiile în pauză.”

• a)asertiv
• b)agresiv
• c)pasiv
• d)neutru

5. De ce colegii din primul rând au început să șușotească? La prezentarea proiectului, Andrei a spus „Sunt sigur că merită să încercăm”, dar cu umerii căzuți, privind în podea și cu o voce abia auzită. Cei din primul rând au început să șușotească. Când colegii l-au întrebat dacă are nevoie de ajutor, a ridicat brusc capul, a zâmbit și a rostit apăsat „NU”, apoi, mai încet, „nu… e nevoie, mulțumesc”.

• a)pentru că Andrei a vorbit prea tare
• b)pentru că nu au înțeles proiectul
• c)pentru că Andrei a glumit
• d)corpul și vocea lui Andrei îi contraziceau vorbele

6. Enunțul vorbitorului B din textul de mai jos este: Dezbatere despre bicicletele în oraș. Patru elevi au luat cuvântul. Vorbitorul A: „Orașul nostru are patruzeci de kilometri de piste, potrivit primăriei.” Vorbitorul B: „Eu merg zilnic cu bicicleta la școală și de două ori m-au tăiat mașinile chiar pe pistă.” Vorbitorul C: „Eu cred că pistele sunt o risipă de bani.” Vorbitorul D: „Toți bicicliștii sunt inconștienți, se știe.”

• a)o mărturie
• b)un fapt
• c)o opinie
• d)o idee preconcepută

7. Fragmentul „Dacă elevii ar avea mai puține teme, ar dormi mai mult” este: Intervenția lui Tudor, la dezbaterea din clasă: „Susțin că temele pentru acasă ar trebui reduse la jumătate. Dacă elevii ar avea mai puține teme, ar dormi mai mult și ar fi mai atenți a doua zi. Un studiu din 2023, făcut pe două mii de elevi, arată că cei care dorm sub șapte ore greșesc cu treizeci la sută mai mult la teste. La noi în clasă, de când profesoara de matematică dă doar trei exerciții pe seară, notele au crescut. Deci mai puține teme înseamnă, în realitate, mai multă învățare.”

• a)o probă
• b)teza
• c)un exemplu
• d)o ipoteză

8. Ce a fost bun în felul în care a reacționat Dan la întrebarea Mariei? Intervenția lui Dan, la ora de dirigenție: „Toată lumea știe că jocurile video strică vederea. Vărul meu poartă ochelari de când joacă. Așa că eu zic să interzicem telefoanele în pauze.” Colega lui, Maria, l-a ascultat până la capăt, fără să-l întrerupă, apoi a întrebat: „De unde știi că ochelarii vin de la jocuri? Poate avea nevoie de ei oricum.” Dan s-a gândit o clipă și a recunoscut că nu știe sigur.

• a)a schimbat subiectul
• b)a recunoscut că nu are dovada, în loc să insiste
• c)a insistat că are dreptate
• d)s-a supărat pe Maria

9. Pe ce anume sunt de acord Ana și Radu, la sfârșitul discuției? Discuție la ora de dirigenție. ANA: Eu cred că uniforma școlară e o idee bună, pentru că șterge diferențele dintre elevi, iar dimineața nu mai pierzi timp alegând haine. RADU: Sunt de acord că dimineața e mai simplu, dar nu cred că uniforma șterge diferențele; ele se văd oricum în telefoane și în ghiozdane. Eu aș vrea măcar să alegem noi culoarea. ANA: Asta nu m-ar deranja deloc, dacă toți poartă același model.

• a)uniforma șterge diferențele
• b)uniforma e inutilă
• c)uniforma e utilă, dacă elevii aleg culoarea
• d)nu sunt de acord pe nimic

10. Care dintre enunțuri NU este un argument pentru teza „Ora de sport ar trebui să fie zilnică”?

• a)Sportul e cea mai bună materie, punct.
• b)Mișcarea zilnică îmbunătățește atenția, după cum arată studiile.
• c)Elevii care fac sport lipsesc mai rar de la școală.
• d)Sportul reduce stresul dinaintea testelor.

1. Care dintre cele trei răspunsuri ale Mariei este ASERTIV? Situație: un coleg îi cere Mariei, a treia oară în săptămâna asta, tema la matematică. Maria trebuie să aleagă între trei răspunsuri. (A) „Poftim, ia-o, nu contează.” (B) „Ești un profitor, nu-ți mai dau nimic niciodată!” (C) „Înțeleg că ai rămas în urmă, dar nu vreau să-ți mai dau tema; pot să-ți explic exercițiile în pauză.”

• a)(A)
• b)(B)
• c)niciunul
• d)(C)

2. „Umerii căzuți, privind în podea” sunt elemente: La prezentarea proiectului, Andrei a spus „Sunt sigur că merită să încercăm”, dar cu umerii căzuți, privind în podea și cu o voce abia auzită. Cei din primul rând au început să șușotească. Când colegii l-au întrebat dacă are nevoie de ajutor, a ridicat brusc capul, a zâmbit și a rostit apăsat „NU”, apoi, mai încet, „nu… e nevoie, mulțumesc”.

• a)paraverbale
• b)nonverbale
• c)verbale
• d)scrise

3. Enunțul vorbitorului C din textul de mai jos este: Dezbatere despre bicicletele în oraș. Patru elevi au luat cuvântul. Vorbitorul A: „Orașul nostru are patruzeci de kilometri de piste, potrivit primăriei.” Vorbitorul B: „Eu merg zilnic cu bicicleta la școală și de două ori m-au tăiat mașinile chiar pe pistă.” Vorbitorul C: „Eu cred că pistele sunt o risipă de bani.” Vorbitorul D: „Toți bicicliștii sunt inconștienți, se știe.”

• a)un fapt
• b)o mărturie
• c)o opinie
• d)o probă

4. Ce atitudine are Ana în ultima replică? Discuție la ora de dirigenție. ANA: Eu cred că uniforma școlară e o idee bună, pentru că șterge diferențele dintre elevi, iar dimineața nu mai pierzi timp alegând haine. RADU: Sunt de acord că dimineața e mai simplu, dar nu cred că uniforma șterge diferențele; ele se văd oricum în telefoane și în ghiozdane. Eu aș vrea măcar să alegem noi culoarea. ANA: Asta nu m-ar deranja deloc, dacă toți poartă același model.

• a)ostilă
• b)deschisă, gata să accepte propunerea
• c)indiferentă
• d)ironică

5. Ce conector introduce cel mai bine al doilea argument dintr-o intervenție?

• a)în concluzie
• b)în al doilea rând
• c)de exemplu
• d)dar

6. Fragmentul 1 din textul de mai jos este un apel la: Trei vorbitori au susținut, pe rând, introducerea unei gustări gratuite în școli. Fragmentul 1: „Ca medic școlar de douăzeci de ani, vă spun: micul dejun contează.” Fragmentul 2: „Datele ministerului arată că elevii care mănâncă dimineața obțin note cu 12% mai mari.” Fragmentul 3: „Gândiți-vă la copilul care stă cu burta goală în banca a treia și nu mai aude nimic din lecție.”

• a)rațiune
• b)etos
• c)patos
• d)modă

7. Ce a făcut Maria ÎNAINTE de a pune întrebarea, și de ce contează? Intervenția lui Dan, la ora de dirigenție: „Toată lumea știe că jocurile video strică vederea. Vărul meu poartă ochelari de când joacă. Așa că eu zic să interzicem telefoanele în pauze.” Colega lui, Maria, l-a ascultat până la capăt, fără să-l întrerupă, apoi a întrebat: „De unde știi că ochelarii vin de la jocuri? Poate avea nevoie de ei oricum.” Dan s-a gândit o clipă și a recunoscut că nu știe sigur.

• a)l-a întrerupt, ca să câștige timp
• b)a râs, ca să-l descurajeze
• c)a plecat
• d)l-a ascultat până la capăt, ca să înțeleagă tot argumentul

8. Un elev spune: „Sportul zilnic ar trebui să fie obligatoriu. Dacă am face sport zilnic, am fi mai sănătoși.” Ce îi lipsește intervenției?

• a)proba: o dovadă verificabilă
• b)teza
• c)ipoteza
• d)nimic, e completă

9. Prin ce se deosebește asertivitatea de agresivitate, dacă amândouă spun „nu”?

• a)asertivul vorbește mai încet
• b)agresivul are dreptate mai des
• c)asertivul respectă interlocutorul; agresivul îl atacă
• d)nu se deosebesc

10. Când Andrei rostește apăsat „NU” și apoi, mai încet, „nu… e nevoie”, ce arată schimbarea de ton? La prezentarea proiectului, Andrei a spus „Sunt sigur că merită să încercăm”, dar cu umerii căzuți, privind în podea și cu o voce abia auzită. Cei din primul rând au început să șușotească. Când colegii l-au întrebat dacă are nevoie de ajutor, a ridicat brusc capul, a zâmbit și a rostit apăsat „NU”, apoi, mai încet, „nu… e nevoie, mulțumesc”.

• a)că s-a supărat pe colegi
• b)că vrea ajutor
• c)că primul „nu” era un reflex; tonul scăzut îl îndulcește
• d)că a uitat ce voia să spună