Harta MagicăÎncepe gratuit

Evaluarea Națională, clasa a 6-a: limbă și comunicare — limba română — test model

Un test în formatul oficial din 2026, cu 20 de cerințe și barem, de 60 de minute. Textele și cerințele sunt scrise de noi; structura, tipurile de cerințe și punctajul sunt cele din modelul Ministerului.

Originalul: Testul oficial 2026, publicat de Ministerul Educației.

Ce e diferit online
  • Unde foaia cere să încercuiești o literă, să notezi în casetă sau să marchezi cu „x”, aici alegi varianta din listă.
  • În locul graficului din testul oficial, textul 1 are o legendă de hartă — cerințele 6 și 7 se rezolvă pe ea.
  • Răspunsurile redactate (4, 5, 8, 9, 12, 13, 19 și rezumatul) le scrii pe o foaie sau în casetă; la final primești baremul.

Textul 1 — Hărțile, de la lut la satelit

Text scris pentru acest model

Oamenii au simțit dintotdeauna nevoia să-și deseneze lumea. Cele mai vechi hărți cunoscute au fost zgâriate pe tăblițe de lut, în Mesopotamia, acum câteva mii de ani. Ele arătau câmpuri, râuri și orașe, iar cel care le folosea trebuia să știe deja drumul: harta îl ajuta doar să-și amintească. Mai târziu, învățații greci au încercat să măsoare Pământul. În secolul al II-lea, Ptolemeu a așezat pe hartă mii de locuri, folosind un sistem de linii imaginare, asemănător cu paralelele și meridianele de azi. În Evul Mediu, marinarii au început să deseneze cu grijă coastele mărilor. Hărțile lor, numite portulane, arătau porturile și direcțiile în care trebuia îndreptată corabia. Odată cu busola, care arată mereu nordul, călătoriile pe mare au devenit mai sigure, iar hărțile, tot mai precise. Astăzi, cele mai multe hărți sunt digitale. Telefonul ne arată unde ne aflăm datorită sateliților care se rotesc în jurul Pământului. Totuși, orice hartă, de pe lut sau de pe ecran, are nevoie de o legendă: semnele de pe ea nu spun nimic dacă nu știm ce înseamnă. Legenda unei hărți turistice de munte: ▲ triunghi negru — vârf de munte ● cerc albastru — izvor - - - linie roșie punctată — traseu marcat ■ pătrat negru — cabană

Textul 2 — Banca de sub tei

Text scris pentru acest model

În parcul orașului era o bancă veche, de lemn, sub un tei bătrân. Ani la rând, pe ea se așezaseră bunici cu ziarul, mame cu cărucioare și prieteni care stăteau de vorbă până seara. Banca îi ținea minte pe toți. Într-o primăvară, primăria a adus bănci noi, de metal, vopsite într-un verde strălucitor. Le-au așezat de-a lungul aleii principale, iar oamenii au început să se oprească acolo. Banca de sub tei a rămas singură. Vopseaua i se cojea, iar o scândură scârțâia ori de câte ori bătea vântul. — Cui îi mai sunt eu de folos? se întreba ea în nopțile lungi. Teiul își scutura frunzele peste ea și o liniștea: — Așteaptă. Fiecare lucru își are vremea lui. Într-o zi de iunie, era o căldură înăbușitoare. Băncile de metal se încinseseră atât de tare, încât nimeni nu se mai putea așeza pe ele. Un băiat cu o carte sub braț a căutat umbră și a găsit-o sub tei. S-a așezat pe banca veche și a citit până la apus. A doua zi a venit din nou, de data asta împreună cu sora lui. — Aici e cel mai răcoros loc din tot parcul, i-a spus el. Fetița a scos din ghiozdan o cutie cu creioane colorate și a desenat banca, teiul și umbra lor. Peste o săptămână, desenul ei a fost expus la biblioteca orașului, sub titlul „Locul meu preferat”. Mulți oameni l-au văzut și au venit să caute banca de sub tei. Grădinarul parcului a schimbat scândura care scârțâia și a dat-o cu lac. De atunci, banca nu s-a mai întrebat niciodată cui îi este de folos.
Ca la examen: 60 de minute.

  1. 1 · 3 puncte

    Conform textului 1, cele mai vechi hărți cunoscute au fost:

  2. 2 · 3 puncte

    Conform textului 1, portulanele erau hărți care arătau:

  3. 3 · 4 puncte

    Ordonează cronologic evenimentele din textul 1: A. Apar hărțile digitale. B. Marinarii desenează portulane. C. Ptolemeu așază pe hartă mii de locuri. D. Oamenii zgârie hărți pe lut.

  4. 4 · 4 puncte

    Menționează două lucruri pe care le arătau hărțile de pe lut, valorificând textul 1.

  5. 5 · 4 puncte

    Explică, în unu–trei enunțuri, de ce, odată cu busola, hărțile au devenit mai precise, valorificând textul 1.

  6. 6 · 3 puncte

    Pe harta turistică din textul 1, o linie roșie punctată înseamnă:

  7. 7 · 4 puncte

    Un turist vrea să înnopteze pe munte. Ce semn trebuie să caute pe harta din textul 1?

  8. 8 · 6 puncte

    Crezi că mai e nevoie să știm să citim o hartă de hârtie, acum când avem telefoane? Precizează două situații în care ți-ar fi de folos o hartă de hârtie.

  9. 9 · 4 puncte

    Prezintă, în unu–două enunțuri, despre ce este vorba în textul 2.

  10. 10 · 3 puncte

    Care este ordinea în care se petrec întâmplările din textul 2? 1. Grădinarul schimbă scândura care scârțâia. 2. Desenul fetiței este expus la bibliotecă. 3. Primăria aduce bănci noi, de metal. 4. Un băiat citește pe banca veche până la apus.

  11. 11 a) · 2 puncte

    Cui îi aparține replica „Cui îi mai sunt eu de folos?”?

  12. 11 b) · 2 puncte

    Cui îi aparține replica „Fiecare lucru își are vremea lui.”?

  13. 11 c) · 2 puncte

    Cui îi aparține replica „Aici e cel mai răcoros loc din tot parcul.”?

  14. 12 · 6 puncte

    Precizează, din punctul tău de vedere, un avantaj și un dezavantaj ale faptului că primăria a adus bănci noi, de metal, valorificând textul 2.

  15. 13 · 8 puncte

    Ce răspuns i-ai da băncii la întrebarea „Cui îi mai sunt eu de folos?”? Motivează-ți răspunsul, în 30–50 de cuvinte, valorificând textul 2.

  16. 14 · 2 puncte

    Articol de dicționar — a (se) încinge: 1. a (se) lega la mijloc cu un brâu; 2. a (se) încălzi foarte tare; 3. (despre o ceartă, un joc) a deveni aprins, plin de viață. Ce sens are verbul în enunțul „Băncile de metal se încinseseră atât de tare…”?

  17. 15 · 3 puncte

    La cine se referă pronumele personal „ea” din secvența „se întreba ea în nopțile lungi”?

  18. 16 a) · 2 puncte

    „Fetița a desenat banca și teiul.”

  19. 16 b) · 2 puncte

    „Sau așezat pe bancă, la umbră.”

  20. 16 c) · 2 puncte

    „Nu mai era loc pe băncile noi.”

  21. 16 d) · 2 puncte

    „Grădinarul a dato cu lac.”

  22. 16 e) · 2 puncte

    „I-a spus surorii lui că e răcoare.”

  23. 17 · 3 puncte

    Funcția sintactică a cuvântului „veche” din enunțul „Banca veche a rămas singură.” este:

  24. 18 a) · 2 puncte

    Scrie forma corectă a cuvântului din paranteză: „Fetița a desenat ____ (copac, plural, articulat hotărât) din parc.”

  25. 18 b) · 2 puncte

    Scrie forma corectă a cuvântului din paranteză: „Desenul ____ (fetiță, genitiv, articulat hotărât) a fost expus.”

  26. 19 · 4 puncte

    Alcătuiește un enunț imperativ despre bancă, în care verbul „a fi” să fie folosit ca verb copulativ.

  27. 20 · 16 puncte

    Scrie, în minimum 40 de cuvinte, rezumatul textului 2, „Banca de sub tei”.

Și pentru clasa a 6-a: matematică și științe ale naturii.